Aurel David

Harta monumentelor istorice Calarasi

Direcţia Judeţeană Călăraşi pentru Cultură, Culte, Patrimoniu Cultural Naţional a editat zilele acestea o hartă a monumentelor istorice existente pe teritoriul actualei unităţi adminsitrativ-teritoriale din această parte de ţară.Au fost nominalizate, practic, aproape 300 de monumente arheologice, de arhitectură, memorial-funerare. Cele mai numeroase sunt situate pe teritoriul actualei reşedinţe de judeţ – Călăraşi -, 77 la număr, în ordinea numerică urmând municipiul Olteniţa cu 13 monumente, Valea Argovei cu 9, Chirnogi, Mânăstirea, Radovanu cu câte 8, Căscioarele, Dichiseni, Grădiştea, Vasilaţi cu câte 7 monumente.Sunt de semnalat, între monumentele aflate pe harta recent alcătuită, situl arheologic Gumelniţa situat la 3 km de municipiul Olteniţa, datând din mileniul IV î Ch, eneolitic, o aşezare din epoca Latene, în oraşul Budeşti, pe malul drept al Dâmboviţei, în  comuna Alexandru Odobescu, pe insula inundată din mijlocul lacului Gălăţui, o aşezare din epoca eneolitică, cultura Gumelniţa; în punctul „Şuviţa hotarului” din comuna Căscioarele există o aşezare datată Epoca migraţiilor, sec. IX-X şi o alta din sec.II î.Ch, în punctul Ostrovel, la sud-vest de ruinele Mânăstirii Cătălui, un sit arheologic datat Latene, iar în punctul „D-aia parte”, la 500 m de Mânăstirea Cătălui, pe malul estic al lacului Cătălui, o aşezare fortificată datată sec. IV-III î Ch; în punctul „Rudari” din comuna Chirnogi, se găseşte o aşeare datată din sec. III-I î Ch; în satul Chiselet, punctul „Măgura Fundeanca” un complex arheologic de aşezări datate din epoca neolitică; în comuna Crivăţ, punctul „Islaz”, la un km de lacul Bondoc, o aşezare Latene , sec. IV-III î Ch; în comuna Curcani, satul Sălcioara, sunt trei puncte arheologice datate Latene, sec. IV-III î Ch; în comuna Dichiseni, satul Coslogeni, Balta Borcei, situri arheologice Latene, sec. XII-XI î Ch, epoca bronzului; în comuna Dorobanţu, satul Vărăşti, siturile arheologice cuprinzând o aşezare din epoca fierului, una din eneolitic, cultura Gumelniţa, o aşezare din neolitic, cultura Boian; în satul Vărăşti, Biserica  „Sf.Treime”, construită în anul 1838; în satul Tăriceni din comuna Frăsinet, Biserica „Sf. Ierarh Nicolae”, construită în 1832-1834; satul Piţigaia situat pe raza comunei Frumuşani, găzduieşte ruinele Bisercii „Sf. Nicolae”, construită în 1796; satele Orăşti şi Pădurişu din aceeaşi comună au biserici construite în anii 1817 şi 1833; o aşezare din eneolitic, cultura Gumelniţa se află în satul Cuneşti, comuna Grădiştea şi  în punctul „Grădiştea Ceacu” o aşezare din sec. XIII-XI î Ch; în satul Lehliu, unfdeva pe drumul spre Săpunari, este „Cimitirul afurisit”, urme ale unei aşezări din sec. XIII; în satul Luica, punctul „Sârbi” se află o aşezare din epoca Latene; pe raza comunei Mânăstirea se află mai multe situri arheologice din epoca Latene: „Piscul Coconi”, „Vadul Vacilor”, iar în satul Sultana, zona „Valea Orbului”, o necropolă din mileniul V î Ch; satul Plătăreşti găzduieşte mânăstirea construită de Matei Basarab în 1646 şi reparată în 1877 şi 1850, iar la Podul Pitarului din aceeaşi comună, Biserica Sf. Vasile, construită în 1818; comuna Radovanu este bogată în situri arheologice din epoca Latene, între acestea fiind cele din zona „Valea Coadelor”, „La Muscalu”,”Fraţii Dincă”, „Coada Malului”, „Jidovescu”; în satul Negoeşti din comuna Şoldanu se află Mânăstirea Negoeşti construita în 1649, ctitorită de Matei Basarab şi soţia sa Elena, reparată în 1877 şi 1850; pe raza comunei Spanţov, în satul Cetatea Veche se află siturile arheologice din eneolitic; în satul Şeinoiu din comuna Tămădăul Mare, în zona „Movila din cimitir” a fost descoperită şi cercetată o aşezare tip Tell datând din eneolitic, cultura Gumelniţa, iar în satul Tămădăul Mare, în zona „Valea Călugărească” o aşezare Latene; în comuna Ulmeni, în partea de sud-est a satului, între Tăuşanca şi Valea lui Soare se află situl arheologic ce are în componenţa sa o aşezare datată Latene, o alta din eneolitic, cultura Cernavodă, o alta din mileniul IV î Ch, eneolitic, cultura Gumelniţa; în satul Făurei din comuna Ulmu a fost descoperită o aşezare din perioada Latene, sec.IV-I î Ch, iar pe raza localitate reşedinţă de comună, în zona „La Coroman”, un complex arheologic din epoca bronzului, la „Cota 14” o aşezare Latene; şi comuna Valea Argovei găzduieşte o mulţime de situri arheologice: în satul Lunca, o aşezare neolitică, alta Latene, în punctul „La Grădini”, pe malul vestic al lacului Frăsinet situl arheologic cu o aşezare Latene, o alta din eneolitic, cultura Gumelniţa, şi una din cultura Boian; în satul Vlădiceasa, în zona Gherghelăul Mare un sit arheologic tip Tell, epoca Latene; am ajuns la comuna Vasilaţi. În satul Nuci se află situl arheologic Palanca, iar în satul Popeşti, zona Pădurea Cioarinu, pe un bot de terasă de pe malul drept al Dâmboviţei, o aşezare fortificată, datată Latene.Harta este bogat ilustrată, pe spatele acesteia fiind tipărite toate monumentele istorice descoperite pe raza judeţului Călăraşi. Preşedintele Direcţiei Judeţene de Cultură, prof. drd. Sorin Danciu, mi-a furnizat informaţia că acest important document este primul din seria ce va să vină pe parcursul anului 2008.Prof. Aurel David  

Centrul Şcolar de Jurnalism DANUBIUS

           În cursul zilei de vineri, 15 februarie curent, la Grupul Şcolar „Danubius” din Călăraşi a fost inaugurat primul Centru Şcolar de Jurnalism din ţară.  Iniţiativa, stăruitoare, a profesorului doctorand Sorin Danciu s-a materializat în amenajarea unui modern şi bine înzestrat Cabinet Audio-Video, care oferă elevilor din clasele de jurnalism din şcoală oportunităţi deosebite vizând formarea lor ca viitori jurnalişti, respectiv studiou de televiziune, altul de radio, cabinele tehnice trebuitoare.  La începutul anilor ‘90, clasele de filozofie au avut un opţional: jurnalistica. Elevii au efectuat practica profesională, la radio Voces Campi, la Televiziunea Satline, la Televiziunea Călăraş 1, la Jurnalul de Călăraşi. Iar de vineri, oficial, în studiourile proprii amintite, plus publicaţia „A-micii”, ajunsă în anul al patrulea şi care apare „când iese de sub tipar”.   Remarcabilul eveniment al inaugurării Centrului Şcolar de Jurnalism DANUBIUS din Călăraşi a fost onorat de prezenţa a  numeroşi invitaţi, printre care  preşedintele Patronatului Presei din România, secretarul ştiinţific al Universităţii „Valahia” din Târgovişte, senatorul Doru-Ioan Tărăcilă, primarul municipiului ec. Nicolae Dragu, inspectorul şcolar-general prof. Lucian Pavel,  vicepreşedintele Consiliului Judeţean C-tin Dinulescu, cadre didactoice de la Facultatea de Jurnalism Călăraşi a Universităţii „Valahia”, reprezentanţi ai Agenţiei de Presă „Danubiuspress” din localitate, cadre didactice din şcoală, elevi.  Voi încheia prezenta relatare de la faţa locului  nu cu cine ştie ce concluzie, ci cu câteva „perle” ale elevilor descoperite în ultimul număr al publicaţiei „A-micii”: „Răscoala de la Bobâlna a început pe un deal şi s-a terminat în 1709”; „Napoleon putea să dicteze mai multe scrisori deodată şi de aceea s-a făcut dictator”; „Războiul de 100 de ani a durat ceva mai mult”; „Oastea lui Sobieski mergea greu pentru că drumul nu era asfaltat”;” În luptele de la Plevna, românii au fost tari şi cu piepturi de oţel inoxidabil”.                                                                       

Călăraşi, 15 februarie 2008                                    Prof. Aurel David